Inceputul calatoriei.
Daniela, sotia mea si cu mine catre Bucuresti, in timpul primei parti de zbor, Toronto-Praga.
Copiii nostri Tudor si Gabriel ne asteapta deja, veniti mai devreme cu bunicii in vacanta.
Caldura mare in ultimele zile. Tatal meu care a implinit
66 de ani este internat datorita unor probleme de sanatate. Suntem bucurosi atat
noi cat si el ca avem cateva vesti bune. In curand va fi externat dar i se
recomanada ca pe viitor sa nu faca prea mult efort.
Am facut deasemenea o scurta calatorie la marginea Bucrestiului. Trecand prin satul Sintesti am avut surpriza sa vedem case de acum devenitii rommi, sau tigani cum li se spuneau pe vremea lui Ceausescu. Casele sunt foarte impunatoare cu o arhitectura opulenta, dar rafinamentul le lipseste. Caracteristic noului stil arhitectonic sunt acoperisurile ascutite pe care sunt inscrise numele proprietarilor cu litere din tabla. Intodeauna ni s-a zambit cand am facut o fotografie. Nu este o noutate ci o mandrie pentru rommi ca lumea exprima interes pentru casele lor cele noi.
Caldura mare!
Caldura mare continua. 40°C. Am facut o toxi-infectie alimentara. Nu am reusit sa detectez cauza. Astazi plecam la Curtea de Arges orasul meu natal, la bunica mea. Bunica are aproape 89 de ani si a petrecut 40 de ani ca invatatoare. De cinci ani spera sa mai fie in viata pentru ca sa ma mai vada pe mine, Daniela si cei doi copii ai nostri. Cand ne-a vazut a plans.
Am primit dimineata devreme vizita unui prieten mai vechi, doctorul Chefani, vecinul bunicii. Peste noapte am avut o stare febrila cu temperatura in jur de 39°C. Doctorul imi prescrie medicamente sa ma puna repede pe picioare. Pleaca nu mai inainte de a ne invita dupa-amiaza la cottage-ul sau de pe malul lacului Zigoneni.
Intre timp Daniela, Tudor si Gabriel s-au dus sa viziteze manastirea din Curtea de Arges. Eu am ramas la pat, pe medicamente.
Dupa amiaza doctorul isi face aparitia. Ne incarca pe toti patru noii veniti in masina sa si parcurge intr-un sfert de ora drumul de acasa pana la el la cottage. Doar 15 minute de acasa pana la cottage!!
Plecam seara din Arges, eu inca pe medicatie. Avem in plan sa revenim pe 1 septembrie pentru a fi impreuna cu bunica
Am ajuns inapoi in Bucuresti. Ma simt mai bine, putin zapacit dupa medicamentele foarte puternice, Cloramfenicol-ul fiind predominant. Am pornit-o in recunoastere prin Bucuresti, dupa ce am parcat masina in apropiere de Universitate. "Masina" este un Oltcit, purtat de mine din 90 pana in 92 si lasat in mostenire lui tata care il tine si acum de "masina". In ceea ce ma priveste, gluma cu "Old shit" i se aplica cat se poate de bine. Consuma fara rusine numai benzina cu plumb 15 litrii la suta de Km si moare la ralanti pe la un stop. Totusi putem sa spunem ca avem o masina pentru a ne face treaba!
Primul loc vizitat este liceul "Ion Creanga" de unde am amintiri foarte vechi si foarte dragi. Totul imi pare acum mult mai mic si mai mohorat. Realizez ca lucrurile nu s-au schimbat prea mult, doar imaginea mea acum are alte criterii de referinta fata de cele din anii de liceu.
Apoi ne ducem pe jos pana in Romana si trecem prin fata pe la la "Cibernetica" facultatea Danielei
Din Romana o luam catre Calea Victoriei unde suntem in trecere pe la "Casa Scriitorilor"
Continuam pe jos pe Calea Victoriei si mai fotografiem Biserica Alba, vis a vis un "Casino Paris" nou deschis si intrarea in hotelul "Bucuresti", intram un pic in Athene Palace - Hilton, dar dupa prima poza suntem opriti de un security guard care in mod amabil ne roaga sa nu mai facem si alte fotografii intrucat este interzis. Hotelul a fost renovat superb, cele cinci stele fiind bine meritate, bunul gust si rafinamentul predomina oriunde iti indrepti privirea.
Continuam cu Ateneul Roman. Arhitectura cladirii a ramas memorabila. Din punct de veder acustic sala este pe locul doi dupa Scala din Milano. Inauntra se pregateste festivalul "George Enescu" care incepe pe 18 Septembrie. Nu suntem lasati sa vizitam. Facem poze doar pe dinafara.
In fata Ateneului observam o echipa de filmare care "intervieva" un copil romm,
handicapat . In ultimii noua ani de cate ori vedem documentare despre Romania,
copiii orfani si cu probleme sunt unul din subiectele
favorite al mass-mediei internationale.
Personal cred ca Romania este tinta un campanii de mediatizare negativa avand ca tema copiii oropsiti si handicapati. Este poate adevarat ca sunt copii oropsiti in Romania, dar la fel si in Statele Unite, la fel si in Canada si Europa de Vest. Nu imi amintesc ins sa fi vazut un film despre copiii cersetori care spala parbrizul in Toronto. In Romania nu exista fundatii care sa colecteze fonduri pentru copiii handicapati ca cel din fotografie. In occident copilul acesta ar fi capatat cel putin un carucior pentru invalizi de la o astfel de fundatie dar in nici un caz nu de la guvern.
Actualizare in 2004: Echipa de filmare era canadiana! Filmul a fost lansat in 2002 si s-a numit "The Wild Dogs" (Cainii Salbateci). Tipul in camasa albastra, care tine in mana o camera mica alba, este regizorul, scenaristul si actorul Thom Fitzgerald. Ei bine, cum am putut sa uit: Cainii vagabonzi sunt si ei in voga atunci cand Romania vine in atentia mediei internationale. De ce atunci sa nu se faca un film si despre ei? Se pare ca "Wild Dogs" a luat premiul pentru cel mai bun film in 2002 la "Festivalul Filmului Atlantic" iar Thom Fitzgerald a fost premiat ca "Cel mai bun regizor".
Dar probabil ca ar trebuii sa vad filmul inainte de a face comentarii despre el.
Am facut alte fotografii, asa din goana masinii. Rolul lor principal a fost sa ne aduca in memorie locuri mai vechi. Am inceput cu Arcul de Triumf
A fost construit pentru o parada regala dupa primul razboi mondial pentru celebrarea statului Romania Mare la unirea cu Transilvania. A ars si a fost reconstruit in granit in 1936, imitand l'Arc De Triomph din Paris. Piata Arcului de Triumf este punctul de intersectie a sapte mari artere rutiere din Bucuresti.
Arcul De Triumf vazut dinspre soseaua Kiseleff..
Cladirea Guvernului. Scuze pentru semnul "cedeaza trecerea" aparand
predominant in fotografie.
Palatul Cantacuzino, Muzeul George Enescu
Casa Vernescu este una din capodoperele arhitecturale realizate in 1889 de arhitectul Ion Mincu (1852-1912). Casa Vernescu este unul din restaurantele clasice ale Bucurestiului cu o istorie indelungata. Nota de plata este si ea pe masura faimei.
Biblioteca Centrala Universitara
Casa Centrala A Armatei ridicata in 1912
Cladirea Bucharest Financial Plaza
Muzeul National de Istorie al Romaniei
Casa de Economii si Consemnatiuni, sediul central - CEC
Banca Nationala a Romaniei, vedere panoramica.
Voi pune aici cateva din pozele mai reusite pe care le-am facut, pana voi gasi timpul necesar pentru a le comenta si pune in ordine... Daca voi avea vreodata timpul necesar...
Vedere de pe Tampa a Brasovului si Tarii Barsei
Brasov, centru. Cupola albastra adaposteste scena festivalului international
"Cerbul de Aur" 2001
Peisaj panoramic pe drumul Brasov catre Bran.
Campulung Muscel, Piata Sfatului. (panoramic)
Peisaj montan catre Campulung Muscel venind dinspre Brasov
Palatul Parlamentului, fosta Casa a Poporului (panoramic)
Sala
Unirii din Palatul Parlamentului.
Vedere asupra Bulevardului Unirii dinspre Palatul Parlamentului
Senatul Romaniei, fost CC al PCR
Metoda fotografica "Green-eye reduction" nu exista din pacate